Robertson McQuilken a fost președintele Colegiului și Seminarului Biblic Columbia timp de 22 de ani, până când a renunțat la această funcție în 1990, în favoarea îngrijirii soției sale, Muriel, care suferea de Alzheimer.
Pe Muriel a cunoscut-o la școală, pe când erau încă elevi. În momentul în care s-au întâlnit pentru prima dată, el a realizat că Muriel era „încântătoare, inteligentă și înzestrată cu un mare simț al afecțiunii pentru ceilalți”.
Astfel, în 1948, el a ales să îi ceară mâna în căsătorie. În următorii ani, cuplul a avut șase copii și a experimentat bucuria și provocările vieții de familie.
Împreună au slujit lui Dumnezeu în mai multe feluri, inclusiv 12 ani ca misionari în Japonia.
În 1968 s-au întors în SUA și Robertson a devenit președintele Colegiului și Seminarului Biblic Columbia. Muriel a predat acolo și a vorbit la conferințe pentru femei și la programele TV și radio.
În 1981 au primit o veste tragică: Muriel suferea de boala Alzheimer.
În primii ani ai bolii, Robertson a încercat să-și continue munca la birou și să-și ducă la bun sfârșit responsabilitățile. Cu toate acestea, de fiecare dată când se despărțea de Muriel și se îndrepta spre facultate, ea devenea neliniștită, uneori chiar îngrozită.
În 1990, Robertson a luat o decizie rară, pe care puțini bărbați ar fi luat-o.
Era conștient că școala avea nevoie de el la fel de mult ca și soția sa, Muriel. Înțelegând că soția sa avea nevoie de asistența sa exclusivă, el a ales să-și dea demisia din funcția de președinte al colegiului, pentru a-i fi alături soției sale cu toată implicarea și devotamentul său.
Este puțin probabil ca bărbații să renunțe la carieră și succesul profesional în favoarea familiei, motiv pentru care această situație este rar întâlnită.
Când Robertson a demisionat din facultate, a scris o scrisoare pentru a-și explica decizia:
Îmi este clar că Muriel are nevoie de mine acum,
cu normă întreagă. Decizia mea a fost luată cu
42 de ani în urmă, când am promis că
o voi îngriji pe Muriel
„în stare de boală și de sănătate,
până când moartea ne va despărți”.
Ea a avut grijă de mine pe deplin și s-a sacrificat în toți acești ani; dacă aș avea grijă de ea în următorii 40 de ani, tot nu aș scăpa de datoriile față de ea.
O iubesc pe Muriel! Este o mare onoare să am grijă
de o persoană atât de minunată!”
Drept urmare, Robertson a devenit casnic și îngrijitor pentru soția sa.
Când oamenii îl întrebau dacă s-a săturat vreodată să aibă grijă de Muriel, el spunea adesea:
„Nu! Îmi place să am grijă de ea. Ea e darul meu prețios.”
Până la împlinirea a 50 de ani de căsătorie, Muriel nu se putea descurca singură și își petrecea fiecare zi întinsă în pat.
Ultima zi a lui Muriel pe acest pământ a fost 19 septembrie 2003. Într-o scrisoare către prieteni, Robertson a scris:
„Timp de 55 de ani, Muriel a fost carne din carnea mea, os din osul meu. Despărțirea de soția mea
este ca o ruptură din carnea mea
și mai adânc – chiar din oasele mele.”
Mulți îl consideră pe Robertson McQuilkin drept unul dintre cele mai bune exemple ale „iubirii agape” despre care vorbește Biblia.
Motiv de rugăciune
Să luăm ca exemplu dragostea cu care Dumnezeu ne iubește pe noi, iar astfel să fim mereu gata de a renunța la confortul nostru pentru a fi de folos celor din jur.
Promo 12 cărți – Devoționale
Se spune că omul poate supraviețui 40 de zile fără mâncare, 3 zile fără apă, 8 minute fără aer, dar nu ar putea trăi nicio secundă fără Dumnezeu. Pastorul Cristi Boariu te îndeamnă să îți începi ziua cu unul din cele 365 de eseuri creștine pe care le-a scris, câte unul pentru fiecare zi din an.
Promo 12 cărți – Devoționale