Samuel Kaboo Morris, numit și „micul negru”, a fost cel în al cărui trup a locuit, pentru puțini ani, un suflet curat. Prin credința în Tatăl său, Samuel a stârnit trezirea spirituală în mijlocul unei universități din America.
Morris s-a născut în 1873 în Liberia, Africa de Vest. Copil fiind, Samuel a fost luat prizonier de tribul vecin. Așadar, din prinț, Kaboo a ajuns rob, așteptând să fie răscumpărat.
Zilnic, acesta era bătut peste pielea goală cu un fel de vergea foarte flexibilă, „asemănătoare unei frânghii”. Bucăți de piele și carne erau rupte din spatele sângerând al tânărului Kaboo.
După ce Dumnezeu l-a salvat din robie, Samuel și-a predat viața în mâinile Mântuitorului și a mărturisit dorința adâncă de a deveni el însuși un evanghelist în mijlocul poporului său. Îndemnat fiind de misionarul C. E. Smirl să plece în America, Samuel s-a îndreptat spre locul lui de întâlnire cu Dumnezeu.
După multe piedici și suferinți, în 27 septembrie 1891 Samuel Morris ajunge în New York.
Elevii Școlii duminicale și membrii bisericii metodiste au înființat „Societatea Misiunii Samuel Morris”, purtând de grijă Micului negru și oferindu-i îmbrăcăminte, cărți și tot ceea ce era necesar pentru ca Samy să înceapă studiile în cadrul Universității Taylor din Indiana.
Deși Universitatea Taylor avea datorii, directorul a simțit că Dumnezeu a răspuns dorinței lui de a ajuta măcar un tânăr sărac care dorea să fie educat pentru lucrarea Domnului.
În decembrie 1891, Samuel sosește în campusul Universității Taylor pentru a începe studiile. Când directorul școlii l-a întrebat dacă are vreo preferință în ceea ce privește camera în care va locui, Samuel a răspuns plin de smerenie și sinceritate:
În tot timpul petrecut în cadrul Universității Taylor, Samuel Morris a trăit o viață în sfințenie, fiind o mărturie pentru cei din jur.
În fiecare dimineață, acesta se trezea înaintea tuturor pentru a petrece mai mult timp în rugăciune cu Tatăl lui. Seara era ultimul care adormea, căci somnul nu era mai dulce decât conversația pe care o avea cu Dumnezeu. Samuel vorbea cu Tatăl lui
ca și cum ar fi vorbit cu o ființă
prezentă lângă el.
În fiecare săptămână, Samuel postea de joi seara până sâmbătă dimineața, închinând astfel Domnului ziua de vineri în care a fost eliberat. Deși abia aștepta întoarcerea lui în Africa pentru a-i converti pe cei din poporul lui, Samuel aducea suflete la Hristos chiar în Universitatea Taylor.
Un student cu idei ateiste a refuzat să-i citească lui Samy din Cuvântul în care nu mai credea. Samuel a îngenuncheat înaintea Domnului pentru ca sufletul acelui tânăr să fie mântuit:
Până la sfârșitul anului universitar, tânărul și-a predat viața în mâinile Domnului și, ulterior, a devenit episcop.
În iarna anului 1892, răceala a afectat plămânii lui Samuel, iar pneumonia a fost cea care l-a răpus în 12 mai 1893. Samuel Morris a fost înmormântat în marele cimitir Fort Wayne, iar mormântul acestuia a devenit loc de pelerinaj.
După moartea sa, studenții Universității Taylor au avut o întâlnire de rugăciune în cadrul căreia au vorbit despre binecuvântările și lecțiile de viață primite prin „Micul negru”. La sfârșitul întâlnirii,
un tânăr a mărturisit chemarea și responsabilitatea pe care o simte de a merge în locul lui Samuel în Africa. Alți doi tineri s-au alăturat lucrării pe care Samuel o încredințase în mâinile Domnului.
Prin credința în Dumnezeu, în Tatăl lui, îngerul cu chip de abanos a transformat semnificativ, în mai puțin de 2 ani, o comunitate și o universitate. Duhul Sfânt l-a călăuzit pe Samuel Morris pe căi aparent neobișnuite și întâmplătoare, chiar în centrul voinței Lui. Dumnezeu S-a folosit de ceea ce noi am fi considerat ca fiind „lucrurile slabe ale lumii”, „ca să le facă de rușine pe cele tari”.
A fost nevoie ca un copil din Africa să traverseze oceanul pentru a inspira nu doar Universitatea Taylor, nu doar America, ci o lume întreagă în a propovădui cea mai bună veste.
Motiv de rugăciune
Să cerem binecuvântarea lui Dumnezeu pentru copiii care au început anul școlar: Dumnezeu să le ofere înțelepciune, energie pentru a învăța și puterea de a fi un exemplu pozitiv pentru cei din jurul lor.
De asemenea, să ne rugăm și pentru profesori ca Dumnezeu să îi întărească în provocările pe care le vor întâmpina!
Volumele I & II din colecția „Eroii credinței”
Volumele I & II din colecția „Eroii credinței” conțin 20 de biografii ale unor oameni care au sacrificat ce au avut mai scump pentru a trăi o viață cu folos, o viață plăcută Domnului!